{"id":441,"date":"2014-06-13T12:42:28","date_gmt":"2014-06-13T12:42:28","guid":{"rendered":"http:\/\/marshland.ro\/?page_id=441"},"modified":"2021-04-23T08:52:28","modified_gmt":"2021-04-23T08:52:28","slug":"pesti-2","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/marshland.ro\/ro\/flora-si-fauna-vaii-ierului\/animale\/pesti-2\/","title":{"rendered":"Pe\u0219ti"},"content":{"rendered":"

\u00cen 1976 Sz\u00e1mad\u00f3 scria urm\u0103toarele: \u201eValea Ierului pe vremuri era paradisul pescarilor, v\u00e2n\u0103torilor, p\u0103s\u0103rarilor \u0219i a persoanelor care erau \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu prelucrarea stufului \u0219i a ocupa\u021biunilor care depind de aceasta. Valea Ierului era cel mai renumit pentru pescuitul din zon\u0103, \u0219i pentru vinul produs.\u201d<\/p>\n

Regulariz\u0103rile \u0219i desec\u0103rile au pus cap\u0103t acestui paradis, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 doar fragmente foarte fragile din aceasta. Analiz\u00e2nd h\u0103r\u021bile arhive \u0219i literatura de specialitate, putem reconstitui at\u00e2t diversitatea de habitate din Valea Ierului, c\u00e2t \u0219i speciile de pe\u0219ti care populau aceste habitate.<\/p>\n

Planurile pentru canalizarea, sistematizarea \u0219i folosirea pentru agricultur\u0103 a bazinului Ierului au existat deja \u00een secolul XIX, dar dup\u0103 mai multe \u00eencerc\u0103ri de interes local, lucr\u0103rile de amploare au fost \u00eencepute abia \u00een 1967 \u0219i s-au finalizat \u00een 1972 cu s\u0103parea unui canal principal de 91 km lungime, protejat de diguri \u0219i av\u00e2nd un sistem de canale secundare de drenaj. S-a realizat un num\u0103r considerabil de lucr\u0103ri hidrotehnice, toate duc\u00e2nd la schimbarea radical\u0103 a aspectului geografic \u0219i biologic al zonei, ating\u00e2nd drastic \u0219i componen\u021ba ihtiofaunei V\u0103ii Ierului (Wilhelm \u0219i colab. 2002).<\/p>\n

Datorit\u0103 acestor lucr\u0103ri, fauna ihtiologic\u0103 din zon\u0103 s-a schimbat semnificativ, o parte din speciile stagnofile au disp\u0103rut, iar cealalt\u0103 parte a acestora \u0219i-a redus arealul de r\u0103sp\u00e2ndire, fiind prezente \u00een momentul de fa\u021b\u0103 \u00een cele mai multe cazuri doar \u00een habitate secundare (canale de secare, \u0219an\u021buri etc.). \u00cen locul acestora \u00een Valea Ierului au ap\u0103rut speciile euribionte (specii cu toleran\u021be largi, care suport\u0103 varia\u021bii mari ale factorilor de mediu) \u0219i speciile invazive (specii care nu erau prezente \u00een mod natural \u0219i care \u00een momentul de fa\u021b\u0103 se reproduc cu succes \u0219i influen\u021beaz\u0103 negativ fauna nativ\u0103). Unele dintre acestea \u0219i-au g\u0103sit condi\u021bii ideale pentru a se reproduce \u0219i pentru a ocupa aceste zone (carasul, somnul pitic, somnul pitic negru, regina b\u0103l\u021bii etc.). Datorit\u0103 prezen\u021bei acestora speciile native \u0219i-au redus mult efectivul, deoarece nu erau preg\u0103tie pentru a concura cu aceste noi specii. De exemplu caracuda (Carassius carassius<\/em>), una dintre speciile stagnofile din aceast\u0103 zon\u0103, este amintit\u0103 de Herman (1887) din apele aflate dealungul Barc\u0103ului (aceasta fiind emisarul r\u00e2ului Ier) \u0219i se men\u021bioneaz\u0103 faptul c\u0103 foarte greu se putea g\u0103si o buc\u0103\u021bic\u0103 de ap\u0103 st\u0103t\u0103toare unde caracuda s\u0103 nu fie prezent\u0103. Aceast\u0103 specie \u0219i-a redus mult arealul de r\u0103sp\u00e2ndire \u00een ultimele decenii (B\u0103n\u0103rescu 2005). Nici datele cele mai recent publicate din zon\u0103 (Wilhelm \u0219i colab. 2002) nici datele ob\u021binute de noi \u00een timpul evalu\u0103rilor de teren nu au reu\u0219it s\u0103 demonstreze prezen\u021ba acestei specii \u00een Valea Ierului.<\/p>\n

Sz\u00e1mad\u00f3 (1976) men\u021bioneaz\u0103 faptul c\u0103 la m\u0103surarea pe\u0219tilor se m\u0103sura separat de celelalte pe\u0219ti \u021biparul (Misgurnus fossilis<\/em>). \u0218i din acest fapt se poate observa c\u0103 Valea Ierului era o zon\u0103 ml\u0103\u0219tinoas\u0103, cu popula\u021bii enorme de \u021bipar, specie care \u00een momentul de fa\u021b\u0103 exist\u0103, \u00eens\u0103 numai \u00eentr-un num\u0103r redus, cu popula\u021bii mici, \u00een special \u00een canalele de desecare din zon\u0103. \u00cen lucrarea lui Sz\u00e1mad\u00f3 avem c\u00e2teva date \u0219i despre cantit\u0103\u021bile de pe\u0219te prins dar \u0219i date despre destina\u021bia acestora: \u201dpe\u0219tele prins (de obicei p\u00e2n\u0103 la 400 de kg, c\u00e2teodat\u0103 chiar \u0219i 700 kg) era transportat la pie\u021bele din localit\u0103\u021bile Valea lui Mihai, Secuieu, Diosig, Oradea, Carei sau Satu Mare\u201d, unde distribuitorii deja a\u0219teptau pe\u0219tele proasp\u0103t adus.<\/p>\n

 <\/p>\n

Recomand\u0103ri privind ariile naturale protejate din Valea Ierului:<\/em><\/strong><\/p>\n

Una dintre cele mai mari probleme \u00een momentul de fa\u021b\u0103 este secarea \u0219i dispari\u021bia bra\u021belor moarte din Valea Ierului. Pentru a preveni secarea acestora este nevoie de restaur\u0103ri ecologice masive, \u00een special pentru a ridica nivelul p\u00e2nzei freatice. Aceasta va avea efecte pozitive nu numai din punct de vedere al protec\u021biei naturii, dar \u0219i din punct de vedere al agriculturii, totodat\u0103 fiind de folos \u0219i localnicilor din zon\u0103 prin faptul c\u0103 \u00een perioadele secetoase f\u00e2nt\u00e2nile din zon\u0103 vor seca mult mai rar.<\/p>\n

O alt\u0103 problem\u0103 este dispari\u021bia habitatelor umede datorit\u0103 canaliz\u0103rii \u0219i utiliz\u0103rii acestor terenuri de c\u0103tre agricultur\u0103. Aceast\u0103 problem\u0103 este reglementat\u0103 prin legisla\u021bia na\u021bional\u0103, \u00eens\u0103 din lipsa personalului competent \u0219i din cauza dezinteresului prezentat de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile din zon\u0103, aceasta nu se aplic\u0103. Este necesar implicarea Agen\u021biei pentru Protec\u021bia Mediului \u0219i a G\u0103rzii de Mediu pentru a stopa aceste activit\u0103\u021bi ilegale (folosirea bra\u021belor moarte ca terenuri agricole) care pot avea efecte negative ireversibile.<\/p>\n

O alt\u0103 problem\u0103, care nu a fost constatat\u0103 \u00een timpul ie\u0219irilor pe teren, \u00eens\u0103 foarte probabil este prezent se datoreaz\u0103 utiliz\u0103rii insecticidelor, pesticidelor \u0219i \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor chimice pe terenurile arabile din zon\u0103. Acestea sunt antrenate \u00een apale naturale din zon\u0103, av\u00e2nd un efect negativ asupra acestor ecosisteme. Chiar dac\u0103 nu est posibil interzicerea total\u0103, trebuie limitat utilizarea acestora, mai ales pe terenurile agricole aflate \u00een vecin\u0103tatea habitatelor acvatice.<\/p>\n

Prezen\u021ba speciilor invazive este o problem\u0103 la nivel na\u021bional care se poate controla destul de greu. \u00cen timpul evalu\u0103rilor au fost identificate urm\u0103toarele specii invazive: carasul (Carassius gibelio<\/em>), murgoiul b\u0103l\u021bat (Pseudorasbora parva<\/em>), regina b\u0103l\u021bii (Lepomis gibbosus<\/em>) \u0219i somnul pitic (Ameiurus sp.<\/em>). Din punct de vedere al speciei Umbra krameri<\/em>, este foarte important prevenirea r\u0103sp\u00e2ndirii speciei Perccottus glenii<\/em>. Prezen\u021ba acestuia a fost semnalat\u0103 din mai multe locuri din Ungaria, \u00een apropierea grani\u021bei cu Rom\u00e2nia. Aceast\u0103 specie concureaz\u0103 at\u00e2t pentru hran\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru habitat cu \u021big\u0103nu\u0219ul, fiind mult mai agresiv dec\u00e2t aceasta.<\/p>\n

Este necesar introducerea urm\u0103toarelor specii de pe\u0219ti \u00een formularul standard al sitului ROSCI0068 Diosig \u0219i propunerea unor m\u0103suri de conservare pentru aceste specii \u00een Planul de Managemen: \u021big\u0103nu\u0219(Umbra krameri<\/em>), boar\u021b\u0103 (Rhodeus<\/em> (sericeus<\/em>) amarus<\/em>), zv\u00e2rlug\u0103 (Cobitis <\/em>(taenia<\/em>) elongatoides<\/em>) \u0219i \u021bipar (Misgurnus fossilis<\/em>).<\/p>\n