{"id":370,"date":"2014-01-20T12:06:24","date_gmt":"2014-01-20T12:06:24","guid":{"rendered":"http:\/\/marshland.ro\/?page_id=370"},"modified":"2021-04-23T08:51:00","modified_gmt":"2021-04-23T08:51:00","slug":"amfibieni-si-reptile","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/marshland.ro\/ro\/flora-si-fauna-vaii-ierului\/animale\/amfibieni-si-reptile\/","title":{"rendered":"Amfibieni \u0219i reptile"},"content":{"rendered":"

Prezen\u0163a speciilor de amfibieni este str\u00e2ns legat\u0103 de prezen\u0163a habitatelor acvatice din cauza faptului c\u0103 toate speciile de amfibieni \u00ee\u015fi depun ou\u0103le (ponta) \u00een ap\u0103 \u015fi larvele de tritoni \u015fi mormolocii de broa\u015fte se dezvolt\u0103 \u00een mediu acvatic p\u00e2n\u0103 la metamorfozare, adic\u0103 la transformarea \u00een form\u0103 adult\u0103. Aceste habitate acvatice pot fi ape curg\u0103toare sau stagnante, apele preferate fiind deobicei cele cu ad\u00e2ncime mic\u0103, care se \u00eenc\u0103lzesc u\u015for, \u015fi cu ap\u0103 curat\u0103, deseori temporare, zone inundabile (figura 1<\/strong>), \u015fan\u0163uri etc.<\/p>\n

\"\"
Figura 1. Habitat de reproducere a amfibienilor \u00een valea Ierului; o zon\u0103 inundat\u0103.<\/figcaption><\/figure>\n

Habitatele acvatice sunt habitate prioritare \u015fi pentru unele specii de reptile ca \u0163estoasa de ap\u0103 european\u0103 (Emys orbicularis<\/em>, figura 2<\/strong>) \u015fi \u015farpele de cas\u0103 (Natrix natrix<\/em>), dar \u015fi pentru \u015fop\u00e2rla de munte (Zootoca vivipara<\/em>), care este strict legat\u0103 de habitatele acvatice. Prezen\u0163a acestei specii de munte, cum dup\u0103 reiese \u015fi din denumire, este interesant\u0103 aici. Probabil c\u0103 prezen\u0163a speciei ca \u015fi \u00een cazul broa\u015ftei de mla\u015ftin\u0103 (Rana arvalis<\/em>) \u015fi a broa\u015ftei lui Lessona (Pelophylax lessonae<\/em>), se datoreaz\u0103 continuit\u0103\u0163ii unor r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e de habitate din perioada glaciar\u0103, unde speciile au supravie\u0163uit ca relicve glaciare.<\/p>\n

\"Figura
Figura 2. \u0162estoasa de ap\u0103 din valea Ierului.<\/figcaption><\/figure>\n

Majoritatea speciilor de amfibieni le \u00eent\u00e2lnim doar prim\u0103vara \u00een habitatele acvatice, fiindc\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 are loc reproducerea. Dar unele specii ca de exemplu izvora\u015ful cu burta ro\u015fie (Bombina bombina<\/em>, figura 3<\/strong>) \u015fi speciile de broa\u015fte de lac sau verzi (Pelophylax<\/em> sp.) petrec tot anul \u00een ap\u0103, tr\u0103ind mai ales la limita apelor \u015fi a habitatelor terestre.<\/p>\n

\"\"
Figura 3. Izvora\u015ful cu burt\u0103 ro\u015fie (Bombina bombina) \u00een perioada de reproducere.<\/figcaption><\/figure>\n

Tritonii petrec mai mult timp \u00een ap\u0103. Prim\u0103vara aici \u00ee\u015fi \u00eembrac\u0103 masculii hainele nup\u0163iale colorate \u015fi \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 complicatele dansuri nup\u0163iale \u00een fa\u0163a femelelor, activitate ce p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 are ca rezultat fecundarea \u015fi depunerea ou\u0103lor de c\u0103tre femele. \u00cen cazul am\u00e2ndou\u0103 speciilor de tritoni din areal, al tritonului cu creast\u0103 dobrogean (Triturus dobrogicus<\/em>) \u015fi al tritonului comun (Lissotriton vulgaris<\/em>, figura 4<\/strong>), au fost descrise \u015fi popula\u0163ii care au r\u0103mas \u00een ap\u0103 chiar \u015fi dup\u0103 metamorfozarea larvelor. Aceste exemplare cu toate c\u0103 ajung la stadiul de adult \u015fi se pot reproduce, p\u0103streaz\u0103 \u015fi caracteristici larvare cum ar fi prezen\u0163a branhiilor, aspect ce le ajut\u0103 la via\u0163a \u00een ap\u0103. Habitatele acvatice ce re\u0163in tritonii sunt deobicei corpurile de ap\u0103 cu ap\u0103 curat\u0103, relativ ad\u00e2nci, f\u0103r\u0103 pe\u015fti \u015fi bogate \u00een hran\u0103. \u00cen unele cazuri \u015fi lipsa habitatelor terestre favorabile dar \u015fi unele bariere, ca de exemplu malul abrupt, pot cauza apari\u0163ia unor astfel de popula\u0163ii. Un astfel de grup de tritoni comuni a fost descoperit de colegul nostru \u015fi \u00een vecin\u0103tatea localit\u0103\u0163ii S\u0103cueni.<\/p>\n

\"\"
Figura 4. Mascul de triton comun (Lissotriton vulgaris) \u00een hain\u0103 nup\u0163ial\u0103.<\/figcaption><\/figure>\n

Broasca brun\u0103 de p\u0103m\u00e2nt (Pelobates fuscus<\/em>, figura 5<\/strong>), broa\u015ftele r\u00e2ioase (Bufo<\/em> sp.), brot\u0103celul (Hyla arborea<\/em>) \u015fi broa\u015ftele brune (Rana <\/em>sp.) deobicei r\u0103m\u00e2n \u00een habitatele acvatice doar p\u00e2n\u0103 la depunerea pontei \u015fi imediat dup\u0103 se re\u00eentorc la habitatele terestre la via\u0163a lor diurn\u0103 sau nocturn\u0103 depinz\u00e2nd de specie.<\/p>\n

Unele specii hiberneaz\u0103 \u00een ap\u0103, altele pe uscat. La majoritatea speciilor sunt relatate migra\u0163ii spre zonele de reproducere, hr\u0103nire sau hibernare. Deseori sute, mii de exemplare de amfibieni migreaz\u0103 mai ales prim\u0103vara (figura 5<\/strong>). \u00cen cazul reptilelor mai ales speciile cu stil de via\u0163\u0103 semiacvatic ajung s\u0103 migreze distan\u0163e mai mari. De exemplu masculii \u0163estoasei de ap\u0103 migreaz\u0103 pentru a \u00eent\u00e2lni partenere pentru reproducere, pe c\u00e2nd femelele migreaz\u0103 spre locurile de depunere a pontei. O astfel de migra\u0163ie se poate observa \u015fi toamna spre locurile de hibernare \u015fi prim\u0103vara la p\u0103r\u0103sirea lor.<\/p>\n

\"Figura<\/a>
Figura 5. Broasc\u0103 de p\u0103m\u00e2nt brun\u0103 (Pelobates fuscus) \u00een migra\u0163ie.<\/figcaption><\/figure>\n

Aspectele de mai sus descrise ne arat\u0103 importan\u0163a habitatelor acvatice \u015fi celor terestre pentru supravie\u0163uirea speciilor de amfibieni \u015fi reptile. Fiindc\u0103 dezvoltarea \u015fi via\u0163a lor depind de diferite tipuri de habitat, pentru supravie\u0163uire majoritatea speciilor din areal au nevoie de un complex de habitate acvatice \u015fi terestre. Dispari\u0163ia chiar \u015fi a unui tip de habitat prioritar poate duce la dispari\u0163ia acestor specii.<\/p>\n

Zonele arate sunt deobicei evitate de specii, dar sunt unele care, ca de exemplu broa\u015ftele de p\u0103m\u00e2nt brune \u015fi cele r\u00e2ioase \u2013 mai ales cea verde (Bufo viridis<\/em>) \u2013 le colonizeaz\u0103 \u00een num\u0103r mare. Un habitat prioritar \u00een aceste zone sunt habitatele f\u00e2\u015fie din limita parcelelor agricole \u00een care speciile se pot ad\u0103posti \u015fi \u00een care supravie\u0163uiesc activit\u0103\u0163ilor agricole (figura 6<\/strong>).<\/p>\n

\"\"
Figura 6. Habitat de reproducere \u00een limita parcelelor agricole arate.<\/figcaption><\/figure>\n

Prezen\u0163a habitatelor f\u00e2\u015fie cu vegeta\u0163ie natural\u0103, paji\u015fte \u015fi tuf\u0103ri\u015fe, reprezint\u0103 o rut\u0103 de migrare pentru \u015fop\u00e2rle, ca \u015fop\u00e2rla de c\u00e2mp (Lacerta agilis<\/em>) \u015fi gu\u015fterul (Lacerta viridis<\/em>), \u015fi deseori men\u0163ine conectivitatea \u00eentre habitatele naturale fragmentate \u015fi subpopula\u0163iile specilor (figura 7<\/strong>).<\/p>\n

\"\"
Figura 7. Paji\u015fte \u015fi tuf\u0103ri\u015f de-alungul c\u0103i ferate: habitat al \u015fop\u00e2rlei de c\u00e2mp (Lacerta agilis).<\/figcaption><\/figure>\n

Paji\u015ftile naturale, p\u0103\u015funile, sunt de o importan\u0163\u0103 mare pentru speciile de step\u0103 ca \u015fop\u00e2rla de iarb\u0103 (Podarcis tauricus<\/em>). Aici suprap\u0103\u015funarea reprezint\u0103 cea mai mare problem\u0103. Dac\u0103 privim categoriile de folosin\u0163\u0103 \u00een valea Ierului (figura 8<\/strong>), observ\u0103m c\u0103 propor\u0163ia habitatelor naturale este foarte mic\u0103 \u00een compara\u0163ie cu cele agricole (arabile). De aici putem concluziona c\u0103 popula\u0163iile din areal \u015fi-au pierdut mare parte din habitate \u015fi \u015fi-au redus considerabil efectivele. Din aceast\u0103 cauz\u0103 consider\u0103m c\u0103 majoritatea speciilor din areal se afl\u0103 \u00eentr-o stare de conservare nefavorabil\u0103 \u015fi sunt periclitate.<\/p>\n

\"\"
Figura 8. Categorii de folosin\u0163\u0103 \u00een valea Ierului. Cu ro\u015fu apar habitatele agricole folosite ca arabile.<\/figcaption><\/figure>\n

Popula\u0163iile care persist\u0103 trebuie s\u0103 reziste pe l\u00e2ng\u0103 pierderea habitatelor \u015fi \u00een fa\u0163a altor amenin\u0163\u0103ri. Agricultura intensiv\u0103 aduce cu sine o cre\u015ftere continu\u0103 de zone arabile ce a ce duce la dispari\u0163ia paji\u015ftilor at\u00e2t de importante. Monoculturiile duc la dispari\u0163ia habitatelor f\u00e2\u015fii dintre parcele. Folosin\u0163a chimicalelor cre\u015fte de la an la an. P\u0103\u015funarea cu efective mai mari de animale \u015fi mai ales cu oi duce la men\u0163inerea unor paji\u015fti cu valoare nefavorabil\u0103 pentru amfibieni \u015fi reptile (figura 9<\/strong>).<\/p>\n

\"\"
Figura 9. P\u0103\u015fune suprap\u0103\u015funat\u0103 \u00een valea Ierului.<\/figcaption><\/figure>\n

\u00cen numele energiei regenerabile construc\u0163ia de noi parcuri fotovoltaice duce la acoperirea paji\u015ftilor r\u0103mase cu panouri fotovoltaice ce duce la distrugerea vegeta\u0163iei \u015fi astfel a habitatelor. Drumurile existente permit \u00een continuare traversarea pe carosabil a amfibienilor \u015fi astfel mii de amfibieni sunt uci\u015fi \u00een fiecare an \u00een timpul migra\u0163iei (figura 10<\/strong>).<\/p>\n

\"\"
Figura 10. \u015earpe de cas\u0103 (Natrix natrix) accidentat.<\/figcaption><\/figure>\n

Poluarea habitatelor acvatice cauzeaz\u0103 mai ales uciderea larvelor de amfibieni. Transformarea habitatelor acvatice naturale (bra\u0163uri moarte) \u00een zone piscicole aduce cu sine sc\u0103derea num\u0103rului amfibienilor prin introducerea \u015fi cre\u015fterea num\u0103rului de pe\u015fti care consum\u0103 pontele \u015fi larvele speciilor. Pescuitul intensiv sau sportiv poate cauza capturare \u015fi accidentarea de exemplu a \u0163estoasei de ap\u0103. Deseori exemplarele capturate ajung \u00een comer\u0163ul ilegal de specii. Arderea paji\u015ftilor este o alt\u0103 presiune asupra vegeta\u0163iei. \u00cen lipsa vegeta\u0163iei chiar \u015fi hrana (neverterbratele) speciilor dispare.<\/p>\n

Pentru protejare speciilor de amfibieni \u015fi reptile putem ini\u0163ia urm\u0103toarele activit\u0103\u0163i. Unde este posibil trebuie reconstruit\u0103 valea Ierului prin redarea r\u00e2ului a zonelor inundabile. Trebuie protejate \u015fi men\u0163inute habitatele acvatice cu ad\u00e2ncimi relativi mici. \u00cen zonele cu stuf\u0103ri\u015f trebuie men\u0163inute activ ochiurile de ap\u0103 deschise. \u00cen vecin\u0103tatea habitatelor acvatice trebuie men\u0163inut\u0103 starea favorabil\u0103 a habitatelor terestre (de exemplu a paji\u015ftilor \u015fi a tuf\u0103ri\u015felor). Pe p\u0103\u015funi habitatele acvatice temporare trebuie protejate de distrugere prin \u00eengr\u0103dire \u00eempotriva animalelor domestice cu care se p\u0103\u015funeaz\u0103. Trebuie men\u0163inut un num\u0103r minim de animale care pasc. Suprap\u0103\u015funarea duce la sc\u0103derea calit\u0103\u0163ii p\u0103\u015funilor \u015fi astfel pe termen lung chiar \u015fi aceast\u0103 activitate va fi afectat\u0103 de acest aspect. \u00cen vecin\u0103tatea p\u0103durilor trebuie men\u0163inute tuf\u0103ri\u015fele dar \u015fi paji\u015ftile din vecin\u0103tate. Infrastructura drumurilor trebuie s\u0103 protejeze \u015fi amfibienii \u015fi reptilele. Aceste specii trebuie ghidate \u00een locurile sigure pentru tarversare (de exemplu pode\u0163e). Cel mai important este stoparea distrugerii habitatelor naturale existente! Trebuie oprit\u0103 transformarea habitatelor f\u00e2\u015fii din zonele de agricultur\u0103 intensiv\u0103 \u00een arabile! Trebuie protejate apele de suprafa\u0163a \u015fi freatic\u0103 de poluare. Trebuie oprit\u0103 suprap\u0103\u015funarea \u015fi arderea paji\u015ftilor!<\/p>\n

Prin aceste m\u0103suri vom contribui seminificativ \u015fi la men\u0163inerea unei mediu s\u0103n\u0103tos pentru noi \u015fi a hranei noastre.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prezen\u0163a speciilor de amfibieni este str\u00e2ns legat\u0103 de prezen\u0163a habitatelor acvatice din cauza faptului c\u0103 toate speciile de amfibieni \u00ee\u015fi depun ou\u0103le (ponta) \u00een ap\u0103 \u015fi larvele de tritoni \u015fi mormolocii de broa\u015fte se dezvolt\u0103 \u00een mediu acvatic p\u00e2n\u0103 la metamorfozare, adic\u0103 la transformarea \u00een form\u0103 adult\u0103. Aceste habitate acvatice pot fi ape curg\u0103toare sau […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":153,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/marshland.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/370"}],"collection":[{"href":"https:\/\/marshland.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/marshland.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/marshland.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/marshland.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=370"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/marshland.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/370\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1533,"href":"https:\/\/marshland.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/370\/revisions\/1533"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/marshland.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/153"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/marshland.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=370"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}